Iubirea nu strigă, ci dă un semn șoptit.
Ea nu se impune, ci cuprinde.
Ea nu cere, ci sincer dăruiește,
Fără măsură, fără teamă, fără a fi sfârșit.
Cine iubește cu inima curată...
Cu sine poartă lumina Celui Nevăzut.
Cuvintele rostite cu blândețe în poartă...
Devin semințe de binecuvântare în văzut.
Iubirea aduce începutul oricărei schimbări,
Căci ea topește neliniștea oricărei înfruntări
Și așază pacea în sufletul celui care se dăruie bunei iertări.
Sub semnul Crucii, iubirea s-a arătat lumii vechi și a celei noi.
Prin harul ei, omul se naște din nou prin el și ea: cei doi.
Iubind se arată Adevărul și viața Alesului cu soi.
Tu, care ești chemare,
Tu, o iubire frumoasă ca o floare,
Ești pentru aproapele tău o binecuvântare,
Ești miezul roditor în ascultare.
Tu, azi, fiind gata de a ta sacră și unică misiune.
Să porți iubirea ca pe o făclie în întunericul acestei lumi ce pare că apune.
Să fii lumină de veșnică iubire,
Să duci cu tine starea binecuvântării de trup și suflet creat de Dumnezeu din a Sa fire.
Lumină să fii!
Lumină să știi!
Lumină să vii!
Amin. 🙏
© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului.
© All content of this blog is protected by the law of copyright.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa gandul tau aici