© Din vorbă-n vorbe

https://www.youtube.com/channel/UCW2Ow4SDuYGZo8YZxbZjqhQ

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Problemele esteticii contemporane

Foto: ”Landscape with Wheat Sheaves” | 2016 | 100 x 70 cm | Oil on canvas

Problemele esteticii contemporane - autor Jean-Marie Guyau - Editura Meridiane 1990

Capitolul I


PLĂCEREA PRODUSĂ DE FRUMOS ȘI PLĂCEREA PRODUSĂ DE JOC

I. Există o problemă care i-a adus școlii engleze meritul de a o fi pus bine în lumină: rolul jocului în evoluția ființelor. Animalele cele mai puțin evoluate nu se joacă de loc; cele care -”datorită unei hrăniri mai bune”- au un surplus de activitate nervoasă, resimt cu necesitate nevoia de a o cheltui: se joacă. orice organ rămas mult timp în repaos seamănă cu o pilă încărcată cu electricitate în tensiune crescândă care trebuie să se descarce prin acțiune. Herbert Spencer citează exemplul șobolanilor care rod și ceea ce nu-i poate hrăni pentru a nu-și întrerupe activitatea sistemului lor dentar; al pisicilor care în viața tihnită impusă de noi simt totuși dorința să-și întrebuințeze ghearele și, în lipsa prăzii, zgârie un scaun sau un copac; al girafelor, obișnuit în pădurile cu arbori înalți să culeagă ramurile copacilor cu limba și care, în captivitate, continuă să-și folosească limba smulgând bucăți din acoperiș sau netezi colțurile de sus al ușilor. Organe mai complexe, precum ochii și urechile nu simt mai puțin nevoia de acțiune. De aici provine acea neplăcere, acea suferință ambiguă pe care ne-o produce liniștea absolută a culmilor înalte sau a minelor foarte adânci. Se înțelege deci că orice organ profită cu plăcere de un prilej ca să funcționeze chiar dacă acest prilej nu este folositor și serios. La animale, jocul constă în a simula actele de obicei utile pentru existența lor sau pentru cea a speciei. Într-adevăr aceste acte chiar prin faptul că sunt cele mai obișnuite oferă surplusului de forță nervoasă o pantă ușoară și căi de descărcare. Pisica și leul pândesc un bulgăre de pământ, sar și îl rostogolesc sub gheare; iată comedia atacului. Câinele aleargă după o pradă imaginară sau se preface că se luptă cu alți câini. Se întărâtă la gândul luptei, își arată colții, mușcă în vânt. Lupta pentru viață, simulată cu simplitate, a devenit, așadar, un joc.
La fel se întâmplă și cu oamenii. Jocurile copiilor cu păpușile și de-a războiul reprezintă comedia ocupațiilor omenești. În afară de plăcerea imitației, trebuie să vedem în ele, potrivit lui Herbert Spencer, plăcerea de a pune în aplicare energii încă nesolicitate, instincte inerente speciei. În aproape toate jocurile, satisfacția cea mai mare este să învingi un concurent. Și, precum dorința de izbândă, dealtfel, izbânda însăși este o condiție de viață pentru orice specie. Și noi trebuie permanent să o satisfacem. În lipsa unor victorii mai dificile, ne mulțumește să triumfăm într-un joc oarecare de îndemânare. Fără să-și dea seama, un pașnic jucător de șah ascultă în continuare de spiritul cuceritor al strămoșilor săi. Simțim toți o ambiguă nevoie să ne confruntăm, ceea ce se traduce, în saloane, prin ironii ascuțite ori altundeva prin palme cârpite în glumă, ca la animale prin mușcături mărunte sau lovituri de gheare, date și încasate fără supărare. Lupta este deci una dintre sursele cele mai profunde ale jocului și orice joc, chiar și la popoarele primitive tinde să ia fățiș forma unei lupte. Dansurile, cântecele lor sunt, parțial, o reprezentare a războiului. Am putea ajunge, continuând sensul concepției lui Herbert Spencer, să afirmăm că arta, acest joc rafinat, își are originea sau, cel puțin, manifestarea inițială în instinctul luptei, fie împotriva naturii, fie împotriva oamenilor, ea a rămas și astăzi pentru societatea noastră modernă un fel de derivat. Este o întrebuințare nedăunătoare a surplusului de energii, eliberate prin pacificarea generală. iar în mecanismul social reprezintă un fel de supapă de siguranță.
Putem înțelege acum modul în care ne produce jocul plăcere: în el cheltuim prisosul capitalului nostru de forță. Să trecem, împreună cu partizanii evoluționismului, la analiza plăcerii estetice propriu-zise. Ceea ce o caracterizează, potrivit lui Herbert Spencer, este lipsa ei de legătură cu funcțiile vitale, faptul că ea nu ne aduce niciun avantaj cert; plăcerea sunetelor și a culorilor sau chiar a parfumurilor subtile se naște dintr-un simplu exercițiu, dintr-un simplu joc al unuia sau altuia dintre organe. fără vreun beneficiu vizibil. Ea are ceva contemplativ și trândav, este o bucurie de lux. Când auzim la țară clopotul ce ne cheamă la cină, acest sunet nu reprezintă pentru noi decât un apel și, auzindu-l, nu lui îi acordăm atenție ci mesei pe care o anunță. Dimpotrivă, o muzică flamandă de clopote ne va sili să o ascultăm pentru ea însăși. Ea nu ne va anunța nimic, nu ne va sluji la nimic și totuși ne va place. Herbert Spencer, analizând sentimentul frumosului, ajunge la o concluzie destul de ciudată, formulată încă înainte de Kant: aceea că sentimentul frumosului este mai dezinteresat chiar decât cel al binelui și al adevărului. Într-adevăr, Herbert Spencer, la fel ca Darwin și întreaga scoală evoluționistă consideră drept primă origine a sentimentelor morale, trebuința și interesul.
Sentimentele estetice din contră, reducându-se la joc, sunt mai puțin amestecate cu vreo idee utilitară. Frumosul posedă, în mare, această inferioritate și această superioritate față de bine și anume că este nefolositor. ”În cântecul melodios al păsării, spuse Schiller, nu deslușim chemarea dorinței”. Acestea sunt principiile generale care domină teoria evoluționistă a frumosului.
Pentru a completa această teorie, vom adăuga că dacă arta nu este de folos vieții într-un mod direct și imediat, ea sfârșește prin a contribui la dezvoltarea ei deplină. După opinia noastră, ea este o gimnastică a sistemului nervos, o gimnastică a spiritului. Dacă ne-am întrebuința rând pe rând toate organele în modul cel mai complex, s-ar produce în noi un fel de surplus nervos urmat de o atrofiere. Civilizația umană, care înmulțește în fiecare dintre noi tot soiul de capacități și care, totodată, printr-o veritabilă antinomie divizează până la exces funcțiile, are nevoie să compenseze, prin jocurile variate ale artei, inegalitatea de efort la care ea ne constrânge componentele organismului. Arta îți are astfel rolul său în evoluția omenească. Dispariția ei i-ar marca, probabil, sfârșitul. Până azi, progresul artei a coincis cu cel al vieții și cel al civilizației. Orice s-ar spune în această privință, există deci motive să sperăm că arta va îndeplini în existența omului un rol din ce în ce mai considerabil. Organismul nostru, perfecționându-se, va ajunge să economisească mereu mai multă energie, așa cum fac mașinile. În felul acesta vom avea mereu mai multă energie în rezervă. Și după cum știm, tocmai arta trebuie să folosească surplusul de forță neîntrebuințat în viața obișnuită. Arta va ajunge astfel să dubleze și să tripleze existența. O viață imaginativă se va suprapune existenței reale și în ea se va revărsa prea-plinul sentimentelor noastre. Ea va constitui eterna revanșă a facultăților noaste neutilizate. Putem presupune că arta, acest lux al imaginației, va sfârși prin a deveni o necesitate pentru toți, un fel de pâine cotidiană.
II. În pofida adevărului pe care-l cuprinde, completată astfel, teoria evoluționistă a frumosului nu ne apare ferită de obiecții serioase. Mai întâi, dacă orice artă este un joc și dacă nu orice joc înseamnă artă, atunci cum să le distingem pe fiecare în parte? Potrivit lui Grant Allen, jocul ar ”exercițiul dezinteresat al funcțiilor active (alergare, vânătoare etc)”, iar arta, exercițiul funcțiilor receptive (contemplarea unui tablou, ascultarea unei piese muzicale). Această definiție care răpește acțiunii orice caracter estetic pare inacceptabilă. Ar urma că o mișcare grațioasă nu s-ar înfățișa astfel decât pentru privirile spectatorilor și n-ar produce nicio plăcere de artist celui care o execută. Mișcările ritmate, dansul și-ar pierde automat orice valoare estetică.
Departe de a contraria astfel satisfacția estetică, jocul mușchilor, când este moderat, ne pare unul dintre elementele constitutive ale acesteia. În plus, identificarea senzației pure de acțiune este aproape imposibilă. orice percepție presupune și o funcționare a mușchilor, nu numai a nervilor. Ochiul evaluează distanța prin senzații musculare. Organul vocal și mușchii urechii ne furnizează elemente esențiale pentru aprecierea sunetului. Este cu neputință să ne dedublăm ființa, să presupunem că doar ceea ce este pasiv în ea deține valoare estetică. Dimpotrivă, în marile bucurii pe care ni le procură art, a percepe și a face tind să se confunde. Poetul, muzicianul, pictorul simt o plăcere supremă să creeze, să imagineze, să producă opere pe care le vor contempla după aceea. Auditoriul însuși sau spectatorul se bucură cu atât mai mult cu cât este mai puțin pasiv, cu cât opera admirată este pentru el un temei mai complex pentru gânduri personale și un germene de acțiune posibilă. A citi un roman înseamnă, într-o oarecare măsură, a-l trăi până în punctul în care, dacă-l citim cu glas tare, tindem să mimăm prin inflexiunea vocii, uneori și prin gest, rolul personajelor. Într-o sală de teatru nu numai actorii joacă piesa. Și spectatorii o joacă, ca să spunem așa, interior, nervii lor vibrează la unison și când protagonistul se însoară la sfârșitul piesei cu femeia iubită se poate spune că întreaga sală simte ceva din fericirea lui. În general, intensitatea plăcerii estetice variază în funcție de activitatea celui care o trăiește. Un executant și un artist se bucură, așadar, mai mult decât spectatorii. Vedem astfel cum se șterge distincția stabilită de școala evoluționistă între joc și artă. Vom susține, oare, în concluzie, că orice joc înglobează elemente estetice? Această teorie este mai consecventă și mai adevărată.
Într-adevăr, jocul înseamnă artă dramatică în gradul întâi. Chiar și când este pur fizic, jocul constituie o concretizare inițială a forței și abilității, două calități esențial estetice. Slăbiciunea și stângăcia au în sine ceva urât și grotesc. În fond, nu fără dreptate superioritatea în jocurile de forță sau de îndemânare a fost dintotdeauna considerată ca o calitate estetică, o posibilitate pentru un sex de a-l vrăji pe celălalt. Judecata feminină este, probabil, în această privință mai sigură decât cea a savanților.
Încă de pe acum am lărgit mult definiția frumosului formulată de Grant Allen și Herbert Spencer. Dar domeniul esteticului nu începe decât cu jocul? Oare tot ce este serios în noi încetează de a mai fi frumos? Oare nicio acțiune care are un scop dincolo de ea, nicio acțiune utilă nu ne poate apărea frumoasă tocmai din acest punct de vedere? Să ne reamintim cu câtă grijă separa Herbert Spencer frumosul de util. Grant Allen este și mai precis: potrivit opiniei lui, tot ceea ce, printre operele oamenilor, nu este realizat în vederea unui joc al organelor și imaginației noastre, tot ceea ce nu reprezintă artă pentru artă ar fi lipsit de frumusețe. Putem admira, desigur, o operă adaptată în mod savant tuturor trebuințelor ca de exemplu o hală, o gară etc.: dar ea nu poate fi considerată frumoasă. Industria și arta merg în sens contrar. Sistematizând concepția lui Herbert Spencer și Grant Alllen. ar trebui să spunem că trăsătura caracteristică a unui obiect frumos este de a nu avea scop sau de a avea un scop simulat și imaginar.
Frumusețea ar consta, înainte de orice, în inutilitate, într-un soi de înșelătorie pe care ne-am face-o noi față de noi înșine: sculptorul se distrează cu marmura și dalta lui la fel ca puiul de leu cu bila de lemn plasată în cușcă. În consecință, un obiect frumos, în calitatea sa de obiect frumos, n-ar răspunde niciodată unei necesități adevărate și n-ar trezi în noi nici dorință, nici teama. Dacă o statuie ne-ar face să ne îndrăgostim de ea, ca Pygmalion, scopul artei ar fi ratat. Similar, toată frumusețea unei drame rezidă în ficțiune și dacă scenele tari ar fi realizate sub ochii noștri, ele ne-ar îngrozi. Ceea ce este real și vital ar exclude deci prin definiție frumusețea.
Trebuie să examinăm cu atenție această teorie împărtășită astăzi de atâția gânditori.

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Je

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Je

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

QE II

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Dragi femei...soții și mame

Dragi femei...soții și mame
Dragi surori...plăcute dame
Să aveți mai multe fete
Să aveți și mulți feciori
Să iubiți...să fiți iubite
Să trăiți ca zece sori

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Războiul din Siria, zugrăvit de un pictor român

Războiul din Siria, zugrăvit de un pictor român: Pictorul bucurestean Stefan Paun a incercat sa zugraveasca in imagini Siria dupa ce negocierile de la Geneva au fost suspendate, Stiri calde ZIUA de Constanta


© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

”Syrian Landscape” | 2016 | 70 x 50 cm | Oil on canvas

Peisajul contravine atracției și devine mai degrabă o stare de spirit. Cerul agitat, închis, de un albastru-cobalt și nuanțe de portocaliu, se îmbină la orizont cu apusul soarelui, urbea care abia se distinge și mult râvnitul pământ. Planurile le-am pus în valoare prin întunecime – folosind o paletă redusă de culori, haos vizual și apăsare, toate încercând să exprime adevăratul sentiment de tristețe a unor crude realități politice (unde nuanțele îi corespund), ajungând să le asimilam și confundăm cu normalitatea. Exprimarea acestui sentiment este indicat și de faptul că am simplificat tot mai mult partea tehnică, fără să renunț la figurativ, dar prefigurând mai mult o pictura ce tinde către abstract. Practic am redat o vedere care de această dată nu e deloc subiectivă, fiind o vedere care aparține acestui timp și spațiu.
© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Citatul zilei

Orice îți poate aduce o anumită reputație. Condiția e să gândești și să aplici în sensul dorit.

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Încă

Încă sunt viu
Încât percepi efluviu
Încă doresc
Încât privesc
Încă te vreau
Încât strig au
Încă copilăresc
Încât iubesc
Încă e executoriu
Încât e contradictoriu
Încă tresar
Încât dispar
Încă o muză
Încât mă amuză
Încă țip
Încât cirip
Încă mai simți
Încât ai zimți
Încă merg
Încât erg
Încă mă doare
Încât e acceptare
Încă pot
Încât înot
Încă un dulce
Încât te duce
Încă e zi
Încât faci aluzii
Încă descos
Încât cos
Încă sunt eu
Încât văd curcubeu
Încă confund
Încât afund
Încă tot scriu
Încât e auguriu
Încă pictez
Încât botez

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Îmi e

Îmi e starea delicată
Îmi e pacea destrămată
Îmi e dusă tinerețea
Îmi e soartă doar tristețea
Îmi e visul într-un ceas
Îmi e trupul pe un vas
Îmi e ruptă fericirea
Îmi e arsă nemurirea
Îmi e rău fără trăire
Îmi e greu fără iubire
Îmi e inima furată
Îmi e mintea tulburată
Îmi e luată bucuria
Îmi e luată cununia
Îmi e dor de chipul tău
Îmi e dor de dorul tău
© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Pictura Ciuleandra

”Ciuleandra” | 2015 | 70 x 50 cm | Oil on canvas

” Ciuleandra” reprezintă dansul de suflet al neamului românesc. Acel vechi dans popular, dans dionisiac, cu origini în Muntenia subcarpatică. De această dată "Ciuleandra" m-a inspirat și pe mine, iar în trecut l-a inspirat pe marele Liviu Rebreanu în nuvela sa, cu acest dans în care fiecare dintre participanți este atras încet-încet de frenezia ritmului.

În lucrarea mea se pot observa simboluri stilizate autentice ale neamului românesc - precum: culorile naționale, „Coloana recunoștinței fără sfârșit”, apa și munții.
De asemenea, puteți observa: ia - componentă a costumului tradițional românesc, un simbol al tradiției populare; hora (care trebuie privită de sus între coloane); floarea soarelui (în creștinism fiind un simbol al iubirii pentru Dumnezeu, a unui suflet credincios, al rugăciunii și supunerii monahale, în sens larg fiind un simbol al nobleței).

Constantin Daniel Rosenthal ”România Revoluţionară” (cu modelul Maria, soția lui C.A. Rosetti) și Henri Matisse ”La Blouse Roumaine”, și nu în ultimul rând ia - pot spune că au reprezentat sursa mea de inspirație în lucrarea ”Ciuleandra”.
Ia fiind o temă pe care am ales-o pentru o parte din lucrările ce vor fi realizate în 2016.

Disponibil pentru cunoscători și iubitori de artă!

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Iubirea noastră...a început pe mare
Și în voiaj...a fost cazată pe nisip
Cea mai frumoasă zi...a fost sub soare
Când amândoi zâmbeam...și aveam același chip
Râzând cu lacrimi...ce cădeau în mare
Am construit castele din nisip
Dar valurile...au luat castelele în mare
Și ce am avut...acum s-a risipit

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Vine luna cadourilor! Dăruiește ceva unic persoanelor dragi!
Intră și tu pe Stefan Paun's works of art. Aici este locul de unde poți alege.
https://www.facebook.com/Stefan-Pauns-works-of-art-121781654499911/photos_stream?pnref=story
Stări sau o lume uniliniara, personalitati sau diverse lucruri, devin abstracte și recompun formele, iar (uneori) folosind o trăsătură simplă și continuă (de forma unui fir sau mai multe, care, în unele cazuri, se întrepătrund), încercând să exprime prin linii geometrice existența formei ca o totalitate, au fost și sunt pictate de mine, de Păun. Îmi place să dezvălui în picturile și desenele mele existența uzitând de exprimări plastice. Îmi place să redau realitatea într-o formă plastică, unică și deosebită de alte.
Majoritatea lucrărilor mele pot fi văzute în pagina de Facebook - Stefan Paun's works of art
© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Once Upon a Time - Colectiv | 2015 | 55 x 45 cm | oil on canvas
#Colectiv

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Mortua Colectiv | 2015 | 55 x 45 cm | oil on canvas
‪#‎colectiv‬

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Ziua de Constanța: Şi pictorul Ştefan Păun a ilustrat drama de la Colectiv

Şi pictorul Ştefan Păun a ilustrat drama de la Colectiv


© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Un gen(iu) de aforisme / Aforismele mele

Cel mai mare guru este cel care tace și face numai ce se cuvine.

Dragostea adevărată este cea mai frumoasă grijă pe care o poate avea un om.

Găsesc ca fiind de joasă speță povestirea sau afișarea lucrurilor pătate dintr-o relație prin care te afișezi. 

Ar fi o lipsă de eleganță să dezbat trecutul care azi a devenit absent.

Bucură-te când viața te trece pe sub griul ploii. Te asigur că ai pentru ce. Ești în viață.

Oglinda nu e o iluzie pentru cei ce știu ce pot atinge privind atent prin ea.

Găsesc ca fiind de joasă speță să încerci să-mi expui eșecul tău personal la rang de succes.

E grav să nu ai inteligența de a face diferența dintre trecut și prezent.

E trist să văd că am avut dreptate atunci când voiam să nu am dreptate.

Lumea poate fi redusă la un singur pariu sau la nenumărate pariuri.

Schimbările vor fi hrana celor flămânzi de cunoaștere.

Lucrurile din viața asta sunt uneori prea mici pentru a fi dezbătute și ridicate la rang de dialog.
Fiecare planetă reflectă culoarea sa pe cer.

Dă-mi de gândit cu lucruri din care pot învăța ceva bun. Din nimicuri nu am ce să adun oricât de mult aș vrea.

Nu vreau să fiu motivul distanței dintre tine și copilul din tine.

Nimic nu te împiedică să faci din succesul altora un model pentru succesul tău.

Țin de mine în timp ce tu poți ține de absolut ce vrei.

Să nu vă pară rău cât nu m-ați cunoscut la timp. E bine că ați reușit până la urmă.

Pot fi orice în timp ce rămân om.

Teza e în mâna marilor critici.

Nicio crimă nu se poate repara printr-o altă crimă.

E dreptul tău să alegi în ce crezi. Important este ca rezultatul să nu te dezamăgească.

Găsind un partener, găsiți o viață întreagă.

La apus mereu se uită răsăritul. Așa se face că întunericul domnește peste tot ce a fost luminat.

Sunt ceea ce sunt și nimic mai mult. Caută alte valori în altă parte.

Peste tot sunt isteți ce dau târcoale unor înțelepți.

Ți-am fost cândva necunoscutul cunoscut.

Fă-ți timp să te vezi pe tine.

Viața e o rană deschisă.

Încrederea vine din noi, iar restul lumii o poate confirma.

Să ne amintim câte fapte ne-au făcut ceea ce suntem.

Să fiți buni precum e apa din jurul ochilor!

Puneți preț pe trecut și veți avea același viitor.

Există oameni care consideră că știu exact ce vor.

Spațiile ne ajută să descoperim și să definim concretul.

Nu vă luați după mine! Țineți pasul cu voi!

Dragostea naște un fel de fluturi, se hrănește cu emoții, dar poate fi răpită oricând de o amintire.

Mergeți cu zâmbetul în voi!

Zâmbiți și nu uitați să fiți copii!

A fi slab e o încercare. A fi prost e doar rumoare.

Să nu îți imaginezi că trenul o să sară de pe șine ca să te ocolească pe tine.

Un prim mic pas spre cunoaștere poate arăta un mare pas spre recunoaștere.

Valorile sunt interzise prin lege în România. Printr-o lege nescrisă.

Cu toate (și din absolut toate) lipsurile mele...paradoxal...am încercat să fac din mine o mică casă de cultură

Și păcălicii îmbracă haine frumoase, dar tot păcălici rămân.

Sunt călit și șlefuit bine de mediul înconjurător.

Superioritatea ta îmi oferă posibilitatea să cristalizez diamantul oricărei întâmplări.

Am ”rostogolit” viața, iar ea mi-a dat daruri pe măsură.

Arta se naște din lucruri pe care mulți le ignoră.

Poveștile vieții mele și cruda realitate...sursă nesperată de inspirație.

Mă bucur azi de pe urma pașilor lăsați în urmă.

Prin creații realizăm punți între generații.

Nu-mi lipsește nimic... doar...cum să zic eu... fericirea! Dar nici măcar ea nu-mi lipsește, căci e în mine.

Mulți își petrec timpul în felul lor, însă puțini reușesc să-l comprime, să-l dețină și să-l evidențieze înaintea celor cu care interacționează.

În artă există 2 caractere: a. Cel academic. Unde maniera este tratată în mod științific. b. Cel lipsit de rigori. Mă situez în planul b și nu sunt singurul.

Priviți cu îngăduință arta mea.

Fiecare casa bună deține un artist care a fost neprețuit la începuturile sale.

Creația nu este un șablon.

Imaginați-vă că mi-am propus să dau piept cu titanii artei.

La baza oricărei creații stă linia și punctul. Din linii și puncte îmi propun să realizez o sinteză de stare și expresie. Din fericire există inspirație la liber. Trebuie doar să ai inspirația să vezi asta.

Recunoașterea apare în timp.

Am văzut case și case de artă. Fără artă nicio casă nu e completă.

Creația este o sărbătoare a diversității.

Îmi place să cred că pictura nu poate fi învățată, ci descoperită.

Un artist complet este acela care reușește să realizeze lucrări în stilul marilor maeștrii, dar în timp să își găsească și impună propriul stil.

Omul este spirit. Restul sunt "straturi" - unele frumoase, altele mai puțin frumoase, o întreagă filosofie, exact ca în artă. Să te cauți pe tine în creație, nu să alergi după alții.

Caut în continuare să fiu ca mine, dar să-i pot ajunge din urmă pe cei mai buni.

Oamenii judecă foarte ușor alți oameni. Nu de puține ori într-un mod eronat și persiflând calitatea celuilalt.

În creație există o singură garanție. Faptul că ea există. Asta ar trebui să ofere o anumită încredere și bucurie. Cine dorește garanții mai mari ar trebui să plătească pentru diferențele la care se gândește. E un raționament cât se poate de corect.

Pictez și colorez stări. Stările mele. Unele sunt extreme, și se vede asta în creația mea. Pictez detalii care nu se văd dacă nu le povestesc. Aleg să pictez "peisajul" meu în detrimentul celui banal.

Dau viață vieții prin care am trecut.

Suntem plini de paradoxuri. Suntem un neam uitat din propriul interior.

Am uitat să fim sănătoși

Adevărul este simplu și eficient în orice situație.

Culmea săracului bogat: să adoarmă cu Universul în brațe, iar dimineața să se trezească singur cuc.

Dacă florile mele te-ar fermeca...nu-i așa că le-ai pune într-o ramă și le-ai privi cu pasiune cum stau agățate de peretele tău din dormitor?

Schimbarea are curajul de a trece peste orice obstacol.

Sunt vecin cu Dumnezeu. Mereu îi privesc grădina.

Priviți ceața! E așa frumoasă.

Sunt mereu îndrăgostit de soluții.

Profunzimea anumitor scrieri e un drum cu multe căi de acces.

Un singur gând este suficient.

Și idioții au un rol bun. Hrănesc descoperirea geniului.

O simplă linie pare uneori greu de înțeles.

Inspirația vine din exercițiu.

Sunt miliarde de oameni cu care abia aștept să mă cunosc.

Un gunoi niciodată nu poate deranja un alt gunoi.

Sunt suma faptelor mele și a celor din jurul meu

Prețuiți aproapele. El este primul care ar putea să vă sprijine.

Duceți binele cu voi la fel de bine cum respirați.

 
M-ai pierdut precum valul mării ce s-a pierdut în larg

Lumea bună nu e chiar mult visatul Rai.

Întotdeauna este nevoie de afirmare și confirmare.

Fiți statornici în bunătate, dreptate și adevăr, astfel o să găsiți calea cea bună!

Emitem nemulțumiri?! Pentru asta ar trebui să lucrăm spre a da apreciere și valoare lucrului de valoare.

Mă minunez când văd ce succes au toți idioții.

Să înfloriți cu bucurie, sănătate și omenie!

Există un soi de ocupații. Ocupația mea ține de unicitate. Mulți o vad, însă puțini o înțeleg!

Civilizație=superioritate în raport cu jungla. Partea proastă e că civilizația ne-a transformat într-o junglă.

Sclavia îmbracă multe forme...și...contrar multor așteptări...are mulți adepți.

Nu te poți bucura de o stâncă de care tot timpul te lovești.

Niciodată să nu vă lepădați de cultura neamului nostru.

Am două mâini...și un cap care mă ajută să le folosesc.

Oamenii citesc imagini în loc de cuvinte.

Personalitatea unui om nu se schimbă în funcție de darurile primite.

Stabilitatea unui popor este dată de aleșii săi.

Cauza mea e moștenirea pe care o las urmașilor mei.

Dreptatea e o cauză cu care am crescut.

Cine respinge arta înseamnă că nu înțelege cu adevărat viața.

Credința noastră este și realitatea noastră.

Înnobilează casa ta prin artă sau încearcă să oferi un cadou mai sensibil persoanelor dragi.

Nu știam că un om mic poate transforma lumea în fantome.

Caii nu au stăpâni. Stăpânii au cai.

Știu că puțini înțeleg ce spun, dar nu eu îi pun să meargă pe un singur sens.

Tot ce ni se întâmplă are rost.

Cine seamănă semințe de iubire...culege amintiri frumoase.

Semințele schimbării sunt în tine. 

Aforismele inspiră. Desigur, chiar și acesta.

Viața e un labirint stufos. Nu te pierde.

Când voi închide ochii, cine știe când, mă veți purta pe buze și patru-cinci pereți.

De multe ori se întâmplă să fim proști.

Dacă vrei să mă cunoști...încearcă să mă cumperi.

O masă fără scaune e precum un câine fără stăpân.

Important nu e că bei...important e cât bei.

Manifest împotriva oricărei forme de detenție în masă prin folosirea mediului virtual.

Când nu te recunoști pe tine...nu mă recunoști pe mine.

Nu mă plimba cu vorba cum te plimbi cu părul în vânt.

Dacă vrei să-ți urmezi visul...trebuie să ai mult curaj.

Orice bou poate avea o vacă.

Știința e aia pe care o înțelegi și îți face creierii să răsune de plăcere. Pentru mine #Linism înseamnă știință.

Nouă din zece indivizi sigur te vor da uitării.

Lumea e mare doar atunci când o privești și pricepi cu adevărat.

Salvați ceea ce e frumos și împărțiți cu alții cele bune.

Omul este o clipă din Univers, iar Universul este o clipă din tot.

Uneori facem greșeli și alteori le repetăm.

Unde arunci piatra o să doară.

Câinele nu e doar un animal.

Orice luptător se satură de lași...dar niciodată nu îi ignoră

Am să scriu ceea ce știu și am să spun ceea ce simt.

Doar ce lași în urmă contează.

Să ne ferim și slabi o să murim.

Cea mai bună carte e aia care încă nu s-a scris.

Orice întâmplare ere rostul ei.

Femeia e ceva...ce nu poate înțelege bărbatul.

Sunt ceea ce sunt, dar rămân accesibil precum o carte deschisă.

Prieten cu adevărat îți este doar copilul...restul îți sunt buni amici.

Dacă nu ne-am raporta la ceva am fi perfecți


© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.

Ești singură și disponibilă

Ești singură și disponibilă...

Dacă ai acest spațiu, nu e foarte greu să-mi arăți că te poți apropia de mine.

Cum o faci, totuși, fără să-mi spui direct?

Prin ceva unic...

Fii seducătoare...îmi place tare...

fii șarmantă...ador șarmul.

Fii naturală...

Elegantă... 

Amuzantă...

Jucăușă...

Ghidușă... 

Atentă...

Caldă...

Inocentă...

Fii tu...arată-ți feminitatea.... 

Dar fii inteligentă.

Cu tine vorbesc, minte dragă, 

iubire!

Tu ce spui?

Simt că fără tine...

n-am nicio inspirație

© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.