Peisajul contravine atracției și devine mai degrabă o stare de spirit. Cerul agitat, închis, de un albastru-cobalt și nuanțe de portocaliu, se îmbină la orizont cu apusul soarelui, urbea care abia se distinge și mult râvnitul pământ. Planurile le-am pus în valoare prin întunecime – folosind o paletă redusă de culori, haos vizual și apăsare, toate încercând să exprime adevăratul sentiment de tristețe a unor crude realități politice (unde nuanțele îi corespund), ajungând să le asimilam și confundăm cu normalitatea. Exprimarea acestui sentiment este indicat și de faptul că am simplificat tot mai mult partea tehnică, fără să renunț la figurativ, dar prefigurând mai mult o pictura ce tinde către abstract. Practic am redat o vedere care de această dată nu e deloc subiectivă, fiind o vedere care aparține acestui timp și spațiu.
© Toate drepturile asupra imaginilor si textelor publicate pe acest site sunt rezervate in exclusivitate autorului. © All content of this blog is protected by the law of copyright.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa gandul tau aici